Comentarii

Comentarii la proiectul de lege „Cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”

Proiectul de lege cu privire la protecţia datelor cu caracter personal este aprobat prin Hotărîrea Parlamentului RM din 15 februarie 2007.

Necesitatea adoptării legii date este provocată de dezvoltarea tehnologiilor informaţionale contemporane, însoţite de crearea multiplelor baze de date cu capacităţi mari, care acumulează informaţia despre persoane concrete (date cu caracter personal), uşurinţa răspîndirii informaţiei din aceste baze. Posibilitatea modificării informaţiei generează pericole suplimentare intereselor persoanelor, în legătură cu ce este necesar de a marca graniţele reglementării juridice privind protecţia datelor cu caracter personal.

Scopul prezentei legi, conform art. 1 al proiectului de lege, reprezintă garantarea respectării şi asigurarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanei la prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv şi protecţia drepturilor la inviolabilitatea vieţii private, a secretului personal sau familial.

În măsura obligaţiilor sale deţinătorii datelor cu caracter personal ale cetăţenilor devin structurile împuternicite de stat şi private: de exemplu, organele afacerilor interne, organele de stare civilă, instituţiile medicale, avocaţii, notarii, administraţia imobilului etc. Protecţia informaţiei, care conţine date cu caracter personal, trebuie să prezinte pentru toţi deţinătorii acesteia un proces riguros reglementat, ce previne violarea integrităţii, veridicităţii şi confidenţialităţii resurselor informaţionale ale oricărei organizaţii, unde acestea se acumulează, indiferent de forma ei juridico-organizatorică şi tipul proprietăţii.

Prin urmare, acţiunea prezentei Legi (articolul 2) se extinde asupra relaţiilor ce apar la prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de către persoanele juridice şi fizice cu utilizarea mijloacelor automatizate sau fără utilizarea a unor astfel de mijloace, pe teritoriul Republicii Moldova precum şi în afara teritoriului Republicii Moldova. În art. 2 sunt prevăzute de asemenea relaţiile, asupra cărora acţiunea prezentei legi nu se extinde.

Proiectul de lege „Cu privire la protecţia datelor cu caracter personal” a fost elaborat în conformitate cu convenţiile şi acordurile internaţionale, precum şi în conformitate cu principiile de bază privind activitatea cu datele cu caracter personal, concretizate în Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (1981), care a devenit un început unificator pentru legislaţia corespunzătoare.

De rînd cu Constituţia Republicii Moldova, anume Convenţia indicată şi Protocolul adiţional la Convenţie (2001) formează cadrul juridic în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, prevăzut în articolul 3 al proiectului de lege. Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărîrea nr. 483-XIV din 02.07.1999 a ratificat Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, însă această ratificare poate fi recunoscută de către Consiliul Europei numai cu condiţia adoptării de către Parlament a legii în cauză. Nu este îndeajuns de a ratifica Convenţiile, este necesar de a întreprinde anumite măsuri întru aprobarea legislaţiei în domeniul protecţiei datelor, precum şi este proiectul de lege propus „Cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”.

Articolul 5 „Caracteristica datelor cu caracter personal” se echivalează în sensul larg al cuvîntului la art. 5 al Convenţiei, creînd principiile bine cunoscute „principiile protecţiei datelor”, adică date cu caracter personal, care sunt obiecte de prelucrare trebuie să fie:

• obţinute în mod legal şi prelucrate în mod corespunzător;
• colectate şi înregistrate pentru scopuri bine determinate;
• în cazuri de necesitate actualizate;
• păstrate într-o formă ce permite identificarea subiectului în măsura în care o necesită scopurile pentru care au fost colectate datele.

Este necesar de menţionat, că articolul 6 „Prelucrarea datelor cu caracter personal” stabileşte baza juridică pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Punctul de plecare constă în aceea, că prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţămîntul necondiţionat şi în scris al persoanei fizice interesate (subiectului datelor cu caracter personal). Alte baze juridice sunt exprimate ca excepţii din regula generală (ele sunt enumerate în al. 2 art.2).

În întreaga lume se salută garanţia referitor la datele sensibile (adică de categorie specială). Proiectul de lege propus (articolul 7) prevede prelucrarea categoriilor de date cu caracter personal speciale, care se referă la originea rasială sau etnică, convingerile politice, religioase sau de altă natură, datele cu caracter personal privind starea sănătăţii sau viaţa intimă, precum şi datele cu caracter personal privind tragerea la răspunderea penală a persoanei. Prelucrarea datelor cu caracter personal, care fac parte din categoria de date speciale, precum şi păstrarea acestora, poate fi efectuată doar cu acordul scris al subiectului datelor. În lipsa acordului corespunzător al subiectului de date cu caracter personal speciale, informaţia nu poate fi utilizată în alte scopuri decît acelea, pentru care aceasta se păstrează şi nu poate fi divulgată terţelor persoane.

Un izvor de inspiraţie valoros la elaborarea proiectului a fost cea mai bună practică internaţională, unde se recomandă de a adăuga dreptul subiectului de date cu caracter personal de a-şi retrage acordul exprimat privind prelucrarea în orice moment. Articolul 6 al proiectului de lege prevede o astfel de posibilitate pentru subiectul de date cu caracter personal de a-şi retrage oricînd acordul. Însă, pentru a preîntîmpina mărirea nerezonabilă a sarcinii de lucru a organelor de stat corespunzătoare din cauza interpelărilor nechibzuite, proiectul de lege asigură, ca retragerea acordului să nu aibă efect retroactiv.

În proiectul de lege sunt prevăzute cazurile cînd nu este necesar acordul subiectului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal (art. 6 şi 7). Scutirea de necesitate a acordului, cînd prelucrarea datelor cu caracter personal, spre exemplu, se realizează exclusiv în scopuri statistice sau ştiinţifice şi istorice, poate fi izvor de îngrijorare în lipsa garanţiilor adecvate pentru protecţia vieţii private a subiectelor datelor cu caracter personal. Una din garanţii şi excluderea unei astfel de îngrijorări este trimiterea la articolul 15 la condiţia prezentării datelor cu caracter personal, precum este anonimatul (adică depersonalizarea) datelor cu caracter personal. Depersonalizarea se realizează pe calea excluderii din datele cu caracter personal a unor date, ce ar permite identificarea persoanei fizice, atribuindu-le forma de date anonime, care nu pot fi asociate cu persoana identificată sau identificabilă.

Articolul 10 reglementează drepturile subiectelor de date cu caracter personal şi deţine o poziţie cheie în proiectul de lege. Articolul întru totul corespunde Convenţiei pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, deoarece în ea sunt fixate prevederile, care acordă subiectului accesul la datele sale cu caracter personal, la primirea informaţiei despre deţinătorul şi sediul acestuia, de a solicita informaţia despre datele cu caracter personal supuse prelucrării, privind originea informaţiei despre aceste date, precum şi despre aceea unde au fost transmise sau unde este preconizat de a le transmite, dreptul de a contesta acţiunile şi inacţiunile deţinătorilor de date cu caracter personal la organul împuternicit pentru protecţia datelor cu caracter personal sau în instanţa de judecată.

Este necesar de menţionat, că Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal nu a fost predestinată ca un instrument de auto-îndeplinire. Executarea prevederilor acesteia, pe calea inventării anumitor mecanisme, a fost pusă în sarcina statelor, care au aderat la Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

Directiva Uniunii Europene prevede instituirea unui organ independent pentru protecţia datelor personale ca o condiţie obligatorie a oricărei legislaţii naţionale.

Articolul 11 a proiectului de lege însărcinează pe avocatul parlamentar cu controlul asupra garantării şi protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanei la prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal, care creează o instituţie independentă Centrul Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal, care activează independent de la organele de stat.

Luînd în consideraţie independenţa organului dat, centrul dat trebuie detaşat de la bugetul de stat, precum şi scos de sub influenţa Guvernului. În legătură cu aceasta, Regulamentul Centrului conform proiectului de lege se aprobă de către Parlament.

Întrucît organul de supraveghere este chemat să asigure protecţia vieţii private a cetăţenilor, precum şi a datelor cu caracter personal, atunci rolul şi activitatea acestei organizaţii devine extrem de importantă. În proiectul de lege (art. 11) sunt stabilite funcţiile Centrului pentru protecţia datelor cu caracter personal, de bază dintre care sunt:

• examinarea adresărilor subiectului datelor cu caracter personal despre corespunderea conţinutului datelor cu caracter personal şi metodelor de prelucrare;
• realizarea controlului informaţiilor despre prelucrarea datelor cu caracter personal sau atragerea în acest sens a altor organe de stat în limitele competenţelor acestora;
• a cere de la deţinător precizarea, blocarea sau nimicirea datelor cu caracter personal neveridice sau obţinute ilicit;
• acţiune în justiţie întru apărarea drepturilor subiectelor de date cu caracter personal;
• întocmirea, în ordinea prevăzută de legislaţia administrativă, a proceselor-verbale privind încălcarea prevederilor prezentei legi;
• ţinerea registrului deţinătorilor datelor cu caracter personal.

Lista funcţiilor Centrului în proiectul de lege este lărgită ţinînd cont de recomandaţiile Consiliului Europei. În multe state pe lîngă organul independent de supraveghere pentru apărarea datelor cu caracter personal acţionează pe principii de voluntariat un organ colegial, aşa numitul Consiliul Consultativ.

Bazîndu-ne pe practica internaţională am avut intenţia de a propune după „adoptarea legii” de a include în Regulamentul Centrului Naţional aprobat de către Parlament cerinţa privind crearea Consiliului Consultativ, care constă din reprezentanţii Aparatului Preşedintelui, Parlamentului, Guvernului, organelor administraţiei publice centrale şi locale şi altor structuri, care pot interacţiona foarte strîns cu organul de control, să acorde ajutor la luarea măsurilor, necesare pentru petrecerea prelucrării datelor cu caracter personal în conformitate cu principiile prezentei legi.

Una din funcţiile de bază de supraveghere a Centrului Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal este administrarea Registrului deţinătorilor de date cu caracter personal (articolul 12). Dezvoltarea societăţii informaţionale cu atît mai mult va da imbold deţinătorilor de date să efectueze prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate. Ulterior, rezultatul controlului a organului de supraveghere şi o informaţie publică mai amplă privind protecţia datelor va reaminti deţinătorilor de date cu caracter personal despre necesitatea de a informa Centrul Naţional (organul de control) despre procesul de prelucrare a datelor prin mijloace automatizate, prelucrează ei oare datele cu caracter personal primite nemijlocit de la subiectele datelor sau de la persoanele juridice privind crearea sistemelor informaţionale şi resurselor informaţionale care conţin date cu caracter personal etc.

Necătînd la aceea, că protecţia datelor este o concepţie destul de nouă în sistemul nostru de drept şi percepţiei publice, după cîţi-va ani de practică implementarea principiilor Convenţiei 108 şi altor acte internaţionale şi în rezultatul analizei încercărilor pentru atingerea nivelului corespunzător pentru protecţia datelor şi promovarea protecţiei datelor în Moldova se poate de concluzionat următoarele:

• Protecţia efectivă a datelor depinde de relaţiile dintre organele de control (Centrul Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal) şi deţinătorii datelor, în particular, dacă protecţia datelor în ţară se află la o stadie de dezvoltare;
• Transparenţa activităţii organului de control este baza încrederii sectorului privat şi colaborării de succes;
• Colaborarea între organul de control şi deţinători trebuie de stimulată şi consolidată pentru obţinerea a unor rezultate mai bune în domeniul protecţiei datelor;
• Organul de supraveghere, exercitînd funcţiile de supraveghere şi control asupra legalităţii prelucrării datelor cu caracter personal, trebuie să prezinte informaţia atît Parlamentului, cît şi societăţii, despre protecţia datelor pentru atingerea a unui nivel mai bun de protecţie a acestora;
• Este necesar de a acorda mai multă atenţie prevenirii încălcărilor posibile în procesul prelucrării datelor la o etapă fragedă, cînd sunt numai neajunsuri, din care mai tîrziu pot apărea încălcări de ordine a prelucrării datelor. Informarea şi consultarea pot deveni metode eficiente de preîntîmpinare a încălcărilor „viitoare”, care inevitabil vor pricinui prejudiciu cetăţenilor, în ceea ce ţine de dreptul acestora la viaţa privată.

Articolul 17 al proiectului de lege prevede răspunderea civilă, administrativă şi penală stabilită de legislaţie pentru încălcarea prevederilor legii.

În procesul elaborării proiectului de lege de către noi a fost examinată legislaţia naţională a majorităţii statelor (Ungariei, Cehiei, Sloveniei, Lituaniei, Letoniei, Suediei, Spaniei, Franţei, SUA, şi statelor CSI), care încă odată demonstrează intenţia statelor de a dezvolta şi implementa legile privind protecţia datelor cu caracter personal. În legislaţia statelor indicate este reflectat scopul de stabilire a drepturilor subiectelor de date şi sunt stabilite mijloacele de protecţie a acestor drepturi, se asigură drepturile de protecţie a datelor în procesul prelucrării datelor cu caracter personal în sistemele informaţionale.

Potrivit opiniei experţilor Consiliului Europei elaborarea proiectului legii privind protecţia datelor cu caracter personal prezintă evoluţia dorită. Proiectul dat posedă aspecte pozitive şi prezintă o încercare legitimă de a regla într-o modalitate corespunzătoare protecţia datelor cu caracter personal în Republica Moldova, luînd în consideraţie corespunderea cu standardele europene, mai ales cu cele aprobate de Consiliul Europei.

Legea dată este garanţia respectării şi asigurării protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului la prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv şi protecţiei drepturilor la inviolabilitatea vieţii private, şi a secretului personal sau familial.

Ministerul Dezvoltării Informaţionale