Legi_

Legea Republicii Moldova cu privire la statutul refugiaţilor nr. 1286-XV din 25.07.2002

Monitorul Oficial al R.Moldova N 126-127 din 12.09.2002

----------

Pornind de la necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, avînd în vedere că statul trebuie să asigure concordanţa legislaţiei naţionale cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, conştientizînd că reglementarea statutului refugiaţilor constituie o garanţie importantă a drepturilor omului, în temeiul art.19 alin.(2) şi art.72 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:

azil - instituţie juridică prin intermediul căreia statul oferă străinului protecţie, acordîndu-i statut de refugiat, azil politic sau protecţie temporară;

străin - cetăţean străin (cu una sau mai multe cetăţenii) sau persoană fără cetăţenie (apatrid);

solicitant de azil - străin care solicită statut de refugiat;

refugiat - străin căruia, în conformitate cu prezenta lege, i-a fost recunoscut statutul de refugiat;

azil politic - protecţie excepţională acordată străinului de către Preşedintele Republicii Moldova;

ţară (ţări) de origine - ţara (ţări) al cărei (ale căror) cetăţean este străinul; în cazul apatridului - ţara în care acesta işi are domiciliul legal şi obişnuit.

Articolul 2. Obiectivele şi sfera de aplicare a legii

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic, economic, social şi organizatoric de acordare a azilului (statutului de refugiat, azilului politic, protecţiei temporare) în Republica Moldova, determină statutul solicitanţilor de azil şi al refugiaţilor.

(2) Azilul se acordă în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi altor acte normative, în concordanţă cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi cu respectarea prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(3) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor solicitanţilor de azil, refugiaţilor, beneficiarilor de protecţie temporară, precum şi autorităţilor competente în soluţionarea problemelor acestora.

Articolul 3. Dreptul de azil

(1) Relaţiile care apar prin acordarea şi exercitarea dreptului de azil sînt reglementate de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, de prezenta lege şi de alte acte normative adoptate în conformitate cu acestea.

(2) Străinul are dreptul să solicite azil în conformitate cu condiţiile şi modul stabilite de prezenta lege.

Capitolul II - PRINCIPII GENERALE

Articolul 4. Nediscriminarea

Prevederile prezentei legi se aplică solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie temporară fără nici o discriminare pe motive de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

Articolul 5. Confidenţialitatea

(1) Informaţia privind solicitanţii de azil şi refugiaţii este confidenţială.

(2) Informaţia confidenţială privind solicitanţii de azil şi refugiaţii poate fi adusă la cunoştinţa unor terţi doar cu consimţămîntul lor.

(3) La procesul de examinare a cererilor de acordare a azilului şi la şedinţele autorităţilor competente în soluţionarea problemelor solicitanţilor de azil şi ale refugiaţilor pot participa, cu acordul acestora, reprezentanţii lor legali, precum şi reprezentanţii Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

Articolul 6. Interdicţia de returnare şi expulzare

(1) Nici un refugiat nu poate fi returnat sau expulzat:

a) într-o ţară unde ar putea exista o ameninţare a vieţii sau a libertăţii acestuia pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică;

b) într-o ţară unde ar putea fi expus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante;

c) într-o ţară unde în privinţa acestuia ar putea fi aplicată pedeapsa cu moartea.

(2) Nici un solicitant de azil nu poate fi returnat sau expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la epuizarea tuturor căilor ordinare de atac.

(3) Refugiatului în a cărui privinţă a fost emisă o hotărîre judecătorească de expulzare i se acordă un termen rezonabil pentru efectuarea formalităţilor necesare de admitere legală intr-o altă ţară.

În caz de necesitate, faţă de această persoană, pînă la returnare sau expulzare, se aplică măsurile de siguranţă prevăzute de legislaţie.

(4) Beneficiul dispoziţiei privind termenul rezonabil nu poate fi invocat de refugiatul faţă de care există motive bine întemeiate că prezintă un pericol pentru securitatea naţională sau care, fiind condamnat printr-o hotarîre definitivă pentru o infracţiune gravă, constituie un pericol pentru ordinea publică.

Articolul 7. Unitatea familiei

(1) De dreptul de azil în Republica Moldova beneficiază, în aceeaşi masură, şi membrii familiei refugiatului, specificaţi la alin.(2).

(2) Statutul de refugiat se acordă, de asemenea, soţiei (soţului), copiilor pînă la vîrsta de 18 ani şi altor membri ai familiei ce însoţesc refugiatul şi se află la întreţinerea acestuia, cu condiţia că domiciliază împreună cu acesta şi nu au o alta cetăţenie, iar căsătoria a fost încheiată înainte de data solicitării azilului.

(3) Copilul care a depăşit vîrsta de 18 ani sau a dobindit în alt mod capacitatea deplină de exerciţiu nu mai beneficiază de drept de azil în condiţiile alin.(2) şi va completa o cerere separată de acordare a dreptului de azil în Republica Moldova. Copilul care a obţinut dreptul de azil pînă la vîrsta de 18 ani va beneficia în continuare de acest drept.

(4) Membrilor familiei refugiatului care au obţinut dreptul de azil în condiţiile alin.(2) li se menţine acest drept şi în caz de divorţ, de separare sau de deces al refugiatului.

Articolul 8. Protecţia copiilor

Copilul care beneficiază de protecţie temporară, care solicită statut de refugiat sau este recunoscut drept refugiat în conformitate cu prezenta lege şi cu tratatele internaţionale în materie la care Republica Moldova este parte va primi, indiferent de faptul că este însoţit de părinţi sau nu, protecţie şi asistenţă umanitară pentru a se bucura de drepturile sale.

Articolul 9. Naturalizarea

Pentru a facilita naturalizarea refugiaţilor se vor crea condiţii optime în vederea accelerării procedurii în cauză în condiţiile Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000.

Capitolul III - AUTORITĂŢILE COMPETENTE ÎN SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR ÎN MATERIE DE REFUGIAŢI

Articolul 10. Direcţia Principală pentru Refugiaţi

(1) Autoritatea care administrează şi soluţionează problemele solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi ale beneficiarilor de protecţie temporară este Direcţia Principală pentru Refugiaţi, care activează pe lîngă Departamentul Migraţiune. Regulamentul direcţiei, structura şi statele de personal ale acesteia se aprobă de către directorul general al Departamentului Migraţiune. {Nou}[Alin. (1) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

(2) Direcţia Principală pentru Refugiaţi colaborează cu autorităţile publice în procesul de implementare a normelor şi procedurilor necesare pentru a asigura respectarea drepturilor solicitanţilor de azil şi ale refugiaţilor.

(3) Direcţia Principală pentru Refugiaţi colaborează cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în vederea instruirii personalului, asigurării informaţionale, didactice şi metodice a activităţii acesteia.

Articolul 11. Atribuţiile Direcţiei Principale pentru Refugiaţi

Direcţia Principală pentru Refugiaţi:

a) înregistrează cererile solicitanţilor de azil, îi intervievează, colectează datele şi probele necesare la completarea dosarului pentru fiecare cerere de solicitare a dreptului de azil;

b) implementează măsurile de protecţie şi de asistenţă oferite solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, în condiţiile prezentei legi;

c) înfiinţează, după necesitate, şi administrează centrele de recepţie, triere şi cazare a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor. Regulamentele centrelor se aprobă de către directorul general al Departamentului Migraţiune;

{Nou}[Lit. c) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

d) este responsabilă de administrarea fondurilor alocate la bugetul Direcţiei Principale pentru Refugiaţi, a altor ajutoare, precum şi a asistenţei financiare, oferite solicitanţilor de azil şi refugiaţilor de către organizaţiile naţionale şi internaţionale;

e) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, de tratatele internaţionale şi de regulamentul său.

Articolul 12. Directorul Direcţiei Principale pentru Refugiaţi

(1) Direcţia Principală pentru Refugiaţi este condusă de directorul acesteia, numit în funcţie de către directorul general al Departamentului Migraţiune. {Nou}[Alin. (1) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

(2) Directorul:

a) asigură buna funcţionare a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi;

b) acordă, retrage şi anulează statutul de refugiat;

c) desemnează, în conformitate cu legislaţia, cîte un reprezentant ce va tutela fiecare solicitant de azil neînsoţit, care nu a împlinit vîrsta de 18 ani sau care este în incapacitatea de a întreprinde acţiuni juridice;

d) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, de tratatele internaţionale şi de regulamentul direcţiei.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, directorul emite instrucţiuni, dispoziţii şi alte acte.

Articolul 13. Consiliul pentru Refugiaţi

(1) Consiliul pentru Refugiaţi este constituit prin ordinul directorului general al Departamentului Migraţiune şi are în componenţa sa reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor interesate, un reprezentant al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cel puţin un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale care în activitatea lor se preocupă de problemele refugiaţilor. {Nou}[Alin. (1) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

(2) Consiliul pentru Refugiaţi examinează în apel plîngerile împotriva respingerii cererii de acordare a statutului de refugiat.

(3) Atribuţiile Consiliului pentru Refugiaţi sînt stabilite prin ordinul directorului general al Departamentului Migraţiune. {Nou}[Alin. (3) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

Articolul 14. Cooperarea internaţională

(1) Republica Moldova cooperează cu alte ţări, cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi alte organizaţii internaţionale în vederea soluţionării problemelor refugiaţilor.

(2) Guvernul cooperează cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, facilitindu-i acestuia exercitarea atribuţiilor.

(3) Solicitanţii de azil şi refugiaţii sînt informaţi de către Direcţia Principală pentru Refugiaţi despre dreptul lor de a contacta Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Reprezentanţii acestuia pot comunica cu fiecare solicitant de azil şi refugiat de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de locul aflării acestuia, şi pot lua cunoştinţă de dosarul lui personal.

Capitolul IV - AZILUL

Articolul 15. Solicitantul de azil

(1) Statutul de solicitant de azil începe din momentul depunerii de către străin a cererii de acordare a statutului de refugiat şi se încheie o dată cu emiterea unei decizii prin care el este recunoscut refugiat sau prin care i se respinge cererea. În cazul contestării deciziei prin care străinului i s-a respins cererea, acesta işi pastrează statutul de solicitant de azil pînă la epuizarea tuturor căilor ordinare de atac.

(2) Solicitanţii de azil care au intrat ilegal în Republica Moldova sînt consideraţi admişi temporar pe teritoriul ţării şi nu vor fi sancţionaţi pentru intrarea ilegală în ţară în cazul iniţierii procedurii de acordare a statutului de refugiat. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi.

(3) Solicitanţii de azil care nu au trecut frontiera de stat vor fi admişi în teritoriul ţării la solicitarea directorului Direcţiei Principale pentru Refugiaţi.

(4) Solicitanţii de azil pot fi plasaţi în centre de receptie, triere şi cazare.

(5) În scopuri de identificare şi evidenţă, solicitanţilor de azil li se intocmesc dosare personale, care vor conţine date referitoare la identitatea lor, fotografii, amprentele digitale şi alte date. Dosarele personale se pastrează la Direcţia Principală pentru Refugiaţi.

(6) Solicitanţii de azil sînt supuşi în mod obligatoriu examenului medical general.

Articolul 16. Documentele solicitantului de azil

(1) Pînă la soluţionarea cererii de acordare a dreptului de azil (statutului de refugiat), directorul Direcţiei Principale pentru Refugiaţi eliberează solicitantului de azil un document temporar de identitate, în care sînt înscrişi şi membrii familiei care îl însoţesc.

(2) Documentul temporar de identitate este valabil pentru un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii lui pentru alte termene a cîte 30 de zile, pînă la soluţionarea definitivă a cererii.

(3) La înmînarea documentului temporar de identitate, Direcţia Principală pentru Refugiaţi poate reţine documentele de identitate aflate în posesia solicitantului de azil.

Articolul 17. Drepturile şi obligaţiile solicitantului de azil

(1) Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:

a) de a nu fi returnat sau expulzat pînă la soluţionarea cererii sale de acordare a statutului de refugiat;

b) de şedere în Republica Moldova pînă la expirarea termenului de 15 zile de la data răminerii definitive şi irevocabile a deciziei privind respingerea cererii;

c) de a i se examina cererea în termene rezonabile;

d) de a beneficia de traducător şi de asistenţă juridică;

e) de a fi informat despre posibilitatea contactării reprezentănţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi;

f) de a fi informat despre posibilitatea şi termenele de atacare a deciziei prin care i se respinge cererea;

g) de a fi intervievat de o persoană de acelaşi sex;

h) de a prezenta probe în justificarea cererii sale; precum şi

i) de alte drepturi stabilite de legislaţie.

(2) Dacă cererea solicitantului de azil nu este soluţionată în termen de 6 luni, acestuia, la cerere, i se poate acorda temporar dreptul la muncă.

(3) Solicitantul de azil este obligat:

a) să aibă un comportament corect şi civilizat, să respecte regulile stabilite de autorităţi şi să răspundă la solicitările acestora;

b) să nu provoace stări de conflict sau incidente cu populaţia, să le evite, să nu comită contravenţii şi infracţiuni;

c) să se conformeze prevederilor prezentei legi şi ale legislaţiei în vigoare;

d) să prezinte date veridice referitor la cazul sau;

e) să colaboreze cu autorităţile întru soluţionarea cererii sale;

f) să informeze Direcţia Principală pentru Refugiaţi despre orice schimbare a locului de trai, a statutului juridic, a stării civile, despre pierderea sau deteriorarea documentelor de identitate.

Articolul 18. Azilul politic

(1) În cazuri excepţionale, persoanele care au deţinut funcţii politice, diplomatice sau de interes public în alte ţări sau în organismele internaţionale, persoanele care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, alte personalităţi marcante, care sînt persecutate în ţara lor de origine, pot solicita Preşedintelui Republicii Moldova acordarea de azil politic.

(2) Cererile prin care se solicită azil politic se examinează de către Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

(3) Condiţiile, regulile şi temeiurile de acordare a azilului politic categoriilor de persoane specificate la alin.(1) sînt stabilite în regulamentul respectiv, aprobat de Preşedintele Republicii Moldova.

(4) Persoanele cărora li s-a respins cererea de acordare a azilului politic pot solicita acordarea statutului de refugiat.

(5) Persoanele cărora li s-a acordat azil politic au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi refugiaţii.

Capitolul V - PROTECŢIA TEMPORARĂ

Articolul 19. Condiţiile de acordare a protecţiei temporare

(1) În cazuri excepţionale, în virtutea unor împrejurări ce ar putea provoca afluxuri masive de solicitanţi de azil, Guvernul decide acordarea protecţiei temporare pentru grupuri de persoane.

(2) În situaţiile specificate la alin.(1), la propunerea directorului Direcţiei Principale pentru Refugiaţi, directorul general al Departamentului Migraţiune efectueaza o analiză a situaţiei, luînd în considerare cauzele eventualelor afluxuri de persoane şi întocmeşte un raport în acest sens în care propune Guvernului să acorde protecţie temporară grupurilor de persoane. {Nou}[Alin. (2) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

(3) Acordarea protecţiei temporare nu împiedică persoanele să aibă acces individual la procedura de acordare a statutului de refugiat.

Articolul 20. Încetarea protecţiei temporare

(1) Protecţia temporară încetează în cazul:

a) renunţării la protecţie;

b) repatrierii voluntare;

c) obţinerii statutului de refugiat;

d) reinstalării în altă tară;

e) încetării situaţiei pentru care se acordă protecţie.

(2) Dacă persoana care beneficiază de protecţie temporară solicită azil în condiţii generale, în privinţa acesteia se aplică prevederile art. 6.

(3) Încetarea situaţiei pentru care se acordă protecţie temporară este constatată de directorul Direcţiei Principale pentru Refugiaţi şi este adusă la cunoştinţa fiecărui beneficiar de protecţie temporară.

Capitolul VI - STATUTUL DE REFUGIAT

Articolul 21. Dreptul de a obţine statut de refugiat

De dreptul de a obţine statut de refugiat în Republica Moldova beneficiază străinul care are temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice, care se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau, în virtutea temerilor expuse, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări; sau care, neavînd nici o cetăţenie şi aflîndu-se în afara ţării în care işi are reşedinţa obişnuită, în virtutea temerilor menţionate, nu poate sau nu doreşte să se reîntoarcă în ţara de origine.

Articolul 22. Străinii cărora nu le poate fi acordat statutul de refugiat

(1) Statutul de refugiat nu poate fi acordat străinului care:

a) a comis o crimă împotriva păcii, împotriva umanităţii sau o crimă de război, în sensul instrumentelor internaţionale;

b) a comis, cu intenţie, pe teritoriul Republicii Moldova, înainte sau după solicitarea azilului, o infracţiune pentru care Codul penal prevede o pedeapsă cu închisoare pe un termen de peste 3 ani ori a comis în afara ţării o crimă gravă de drept comun;

c) a comis acte contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite;

d) prin comportamentul său ori prin apartenenţa sa la o anumită organizaţie sau grupare, prezintă o ameninţare pentru securitatea naţională şi/sau pentru ordinea publică;

e) are mai multe cetăţenii şi, fără un motiv real bine întemeiat, nu a solicitat protecţia uneia dintre ţările al caror cetăţean este.

(2) Statutul de refugiat nu poate fi acordat unui străin care intră, legal sau ilegal, în Republica Moldova dintr-o ţară terţă unde nu a fost persecutat, nu i s-au încălcat drepturile, nu i-au fost periclitate viaţa şi integritatea corporală, de unde nu a fost returnat sau expulzat în sensul prevederilor prezentei legi, cu excepţia cazurilor cînd străinul a intrat în ţară cu scopul de a-şi unifica familia.

Capitolul VII - DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE REFUGIAŢILOR

Articolul 23. Drepturile refugiaţilor

(1) Statutul de refugiat conferă beneficiarului drepturile prevăzute de legislaţie pentru cetăţenii străini şi pentru apatrizi, precum şi următoarele drepturi speciale:

a) de a rămine pe teritoriul Republicii Moldova şi de a obţine documentele corespunzătoare pentru confirmarea identităţii şi pentru trecerea frontierei;

b) de a alege locul de reşedinţă şi de a circula liber în condiţiile stabilite de legislaţie pentru străini;

c) de a fi angajat de persoane fizice sau juridice, de a exercita profesii libere, de a efectua acte de comerţ şi alte acte juridice;

d) de a fi salarizat şi de a beneficia de celelalte drepturi materiale ce decurg din activităţile desfăşurate, precum şi de asigurări sociale, în condiţiile legii;

e) de a urma învăţămîntul primar în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova, precum şi celelalte forme de învăţămînt în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii străini;

f) de a beneficia de un tratament identic cu cel acordat cetăţenilor Republicii Moldova în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de a da educaţie religioasă copiilor;

g) de a beneficia de minimul garantat de asistenţa medicală gratuită, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii străini;

h) de a avea acces liber la instantele de judecată şi la asistenţa administrativă;

i) de a nu fi returnat sau expulzat decît pe motive de securitate naţională sau de ordine publică. În cazul cînd se dispun aceste măsuri, persoana în cauză nu poate fi trimisă în locuri unde viaţa sau libertatea sa ar putea fi ameninţată pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică.

(2) În cazul în care este lipsit de mijloacele necesare pentru existenţă, refugiatul are dreptul la ajutor bănesc în mărimea şi în modul stabilite de Guvern. Ajutorul bănesc se acordă cu condiţia:

a) depunerii unei cereri;

b) asumării unui angajament de rambursare a sumei primite;

c) existenţei disponibilităţilor financiare ale statului.

Termenul de acordare a ajutorului bănesc nu va depăşi 6 luni.

Articolul 24. Obligaţiile refugiaţilor

Beneficiarul statutului de refugiat este obligat:

a) să cunoască şi să respecte Constituţia Republicii Moldova, prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative;

b) să aibă un comportament corect şi civilizat, să respecte regulile stabilite de autorităţi şi să răspundă la solicitările acestora;

c) să nu provoace stări de conflict sau incidente cu populaţia, să le evite, să nu comită contravenţii şi infracţiuni;

d) să ramburseze sumele primite în calitate de ajutor în condiţiile art.23 alin.(2), dacă a realizat venituri ce îi permit acest lucru. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

Articolul 25. Documentele refugiaţilor

(1) Fiecărui refugiat i se eliberează un document de identitate în modul stabilit de legislaţie.

(2) Refugiaţii pot obţine documente de călătorie care să le permită deplasarea în afara teritoriului Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd este periclitată securitatea naţională sau ordinea publică.

Capitolul VIII - PROCEDURA DE ACORDARE A STATUTULUI DE REFUGIAT

Articolul 26. Cererea de acordare a statutului de refugiat

(1) Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune îndată ce:

a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control al trupelor de grăniceri pentru trecerea frontierei de stat;

b) solicitantul a intrat pe teritoriul Republicii Moldova;

c) în ţara de origine a solicitantului cu drept de şedere în Republica Moldova au survenit evenimente care îl determină să ceară protecţie.

(2) Solicitanţii de azil depun o cerere scrisă la Direcţia Principală pentru Refugiaţi. Cererea este perfectată sub formă de chestionar.

(3) Cererile pot fi depuse la punctele de trecere a frontierei de stat sau la secţiile de poliţie, urmînd a fi expediate Direcţiei Principale pentru Refugiaţi, în condiţiile alin.(4) şi alin.(5).

(4) În privinţa persoanelor care au solicitat azil la punctele de trecere a frontierei de stat sau la organele de poliţie, în condiţii de confidenţialitate se întocmeşte un proces-verbal în care se indică:

a) date privind identitatea persoanei, iar în cazul în care persoana nu o poate confirma documentar, se indică identitatea declarată;

b) circumstanţele care au determinat persoana să solicite azil;

c) ţara în care drepturile şi libertăţile solicitantului de azil sînt periclitate în virtutea circumstanţelor specificate la art.21;

d) alte date considerate necesare pentru îndeplinirea procedurii de examinare a cauzei;

e) obligaţia solicitanţilor de azil de a se prezenta în cel mai scurt timp la Direcţia Principală pentru Refugiaţi.

(5) Documentele solicitantului de azil se expediază impreună cu cererea sa şi cu procesul-verbal Direcţiei Principale pentru Refugiaţi.

Organele de poliţie sau cele de la frontieră eliberează solicitantului o adeverinţă provizorie, care ţine loc de document temporar de identitate şi permite deplasarea pînă la Direcţia Principală pentru Refugiaţi. Modelul adeverinţei provizorii este aprobată prin ordinul directorului general al Departamentului Migraţiune. {Nou}[Alin. (5) modif. prin Legea N 214-XV din 29.05.2003]

(6) Direcţia Principală pentru Refugiaţi înregistrează cererea de acordare a azilului, toate datele importante oferite de solicitantul de azil, eliberează un document care certifică identitatea acestuia, confirmă depunerea cererii şi asigură interdicţia de returnare sau expulzare.

(7) Cererea de acordare a azilului se depune în limba de stat sau în una din limbile ţărilor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi trebuie să conţină motivele pentru care solicitantul cere protecţie pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 27. Intervievarea

(1) Solicitantul de azil este intervievat în legatură cu cererea sa de acordare a azilului la Direcţia Principală pentru Refugiaţi. În cazul în care intervievarea nu are loc o dată cu depunerea cererii, solicitantului i se comunică cît de curînd posibil data la care urmează să aibă loc intervievarea, însă termenul fixat nu va depăşi 21 de zile de la data depunerii cererii.

(2) Solicitantul de azil poate fi intervievat în prezenţa unui reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale sau a unui avocat. La intervievare au dreptul să asiste reprezentanţii Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Solicitantul de azil trebuie să răspundă personal la întrebările care îi sînt adresate.

(3) La cerere, solicitantul de azil poate fi intervievat de către o persoană de acelaşi sex.

(4) Solicitantul de azil va prezenta probe care vor justifica temerile sale de a fi persecutat, legate de circumstanţele specificate la art. 21, şi va oferi informaţiile necesare cu privire la domiciliu, itinerarul parcurs, staţionările în alte ţări, solicitările făcute în alte ţări, precum şi alte date necesare pentru examinarea cererii.

(5) Direcţia Principală pentru Refugiaţi asigură organizarea şi buna desfăşurare a intervievării, verifică faptele expuse de către solicitantul de azil şi perfectează documentaţia necesară pentru luarea deciziei. Dosarul poate cuprinde, de asemenea, şi informaţia oferită de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în legatură cu cererea de acordare a azilului.

Articolul 28. Colectarea probelor

(1) Solicitantul de azil este obligat să prezinte probe şi să coopereze cu autorităţile competente în materie de refugiaţi la verificarea datelor prezentate şi în special:

a) să ofere, oral sau în scris, informaţiile necesare autorităţilor competente;

b) să respecte instrucţiunile oficiale, în special cerinţa de a se prezenta personal în faţa autorităţilor competente;

c) să prezinte şi să depună autorităţilor competente toate documentele pe care le deţine, în condiţiile prezentei legi.

(2) Dubiul se interpretează în favoarea solicitantului de azil numai în cazul cînd acesta a depus eforturi reale pentru a-şi proba relatarea, cînd declaraţiile lui sînt coerente şi plauzibile şi nu sînt contrare faptelor notorii.

(3) La adoptarea deciziei se vor lua în considerare informaţiile oferite de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite referitoare la drepturile omului, precum şi alte informaţii.

Articolul 29. Consilierul de eligibilitate

Consilierul de eligibilitate al Direcţiei Principale pentru Refugiaţi:

a) se asigură că solicitantul de azil işi prezintă cazul cît mai complet posibil şi cu toate probele de care dispune;

b) determină credibilitatea solicitantului de azil şi evaluează dovezile prezentate de el (acordindu-i beneficiul dubiului, dacă este cazul) în vederea stabilirii elementelor obiective şi subiective ale situaţiei acestuia;

c) corelează elementele stabilite cu criteriile relevante ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte pentru a ajunge la o concluzie justă în privinţa acordării statutului de refugiat;

d) atenţionează solicitantul de azil asupra faptului că informaţiile pe care le prezintă vor servi drept temei la luarea deciziei şi, prin urmare, ele trebuie să fie veridice şi precise;

e) îl informează pe solicitantul de azil că prezentarea unor date false privind circumstanţele pe care se întemeiază cererea de azil poate constitui temei pentru respingerea cererii.

Articolul 30. Cererile abuzive

Direcţia Principală pentru Refugiaţi poate declara cererea de acordare a dreptului de azil ca fiind abuzivă în cazul cînd:

a) s-a stabilit că cererea este vădit frauduloasă, în sensul că solicitantul încearcă în mod deliberat să inducă în eroare autorităţile;

b) cererea, chiar fiind onestă, nu corespunde condiţiilor de acordare a azilului stabilite de prezenta lege;

c) cererea este depusă de o persoană careia anterior i s-a refuzat acordarea statutului de refugiat în Republica Moldova, cu excepţia cazurilor cînd sînt prezentate probe noi;

d) cererea este de competenţa autorităţilor altui stat.

Articolul 31. Decizia privind cererea de acordare a statutului de refugiat

(1) După intervievarea solicitantului de azil, în baza informaţiei pregatite de Direcţia Principală pentru Refugiaţi, directorul acesteia ia una din următoarele decizii:

a) privind aprobarea cererii de acordare a statutului de refugiat;

b) privind respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.

(2) Decizia directorului Direcţiei Principale pentru Refugiaţi va fi motivată şi se va comunica solicitantului de azil cît mai curînd posibil. La cerere, o copie a deciziei se eliberează Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

(3) În cazul cînd cererea de acordare a statutului de refugiat se aprobă, Direcţia Principală pentru Refugiaţi informează refugiatul despre condiţiile azilului, despre drepturile şi obligaţiile sale, precum şi despre faptul că statutul de refugiat poate fi retras, iar dreptul de azil poate înceta în condiţiile prezentei legi.

(4) În cazul cînd cererea de acordare a statutului de refugiat se respinge, în decizie se va indica dreptul şi termenul în care solicitantul de azil o poate ataca, precum şi obligaţia de a părăsi teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de 15 zile de la data rămînerii definitive şi irevocabile a deciziei privind respingerea cererii.

Articolul 32. Atacarea deciziei

(1) Decizia directorului Direcţiei Principale pentru Refugiaţi de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat poate fi atacată cu apel la Consiliul pentru Refugiaţi în termen de 10 zile de la comunicarea acestei decizii solicitantului.

(2) Decizia Consiliului pentru Refugiaţi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel în termen de 5 zile de la comunicarea acestei decizii solicitantului.

Articolul 33. Hotărîrea instanţei judecătoreşti

(1) Instanţa judecatorească examinează recursul solicitantului de azil sau al procurorului şi se expune asupra legalităţii deciziei Consiliului pentru Refugiaţi prin pronunţarea unei decizii motivate.

(2) În cazul în care se constată ilegalitatea deciziei Consiliului pentru Refugiaţi, instanţa judecatorească o anulează şi dispune emiterea unei decizii noi sau reexaminarea cauzei.

(3) În cazul în care se constată legalitatea deciziei Consiliului pentru Refugiaţi, hotărîrea instanţei judecătoreşti rămine definitivă şi irevocabilă, iar decizia adoptată de consiliu este executorie.

Capitolul IX - ÎNCETAREA STATUTULUI DE REFUGIAT

Articolul 34. Retragerea statutului de refugiat

Statutul de refugiat i se retrage străinului care:

a) a redobîndit, în mod voluntar, cetăţenia pierdută sau a dobîndit o nouă cetăţenie şi se bucură de protecţia ţării al cărei cetăţean a devenit;

b) a redobîndit, în mod voluntar, protecţia ţării sale de origine;

c) poate beneficia de protecţia ţării al carei cetăţean este, deoarece motivele pentru care i s-a acordat statutul de refugiat au încetat să existe;

d) nu are nici o cetăţenie şi se poate reîntoarce în ţara în care işi avea domiciliul legal şi obişnuit, deoarece motivele pentru care i s-a acordat statutul de refugiat au încetat să existe;

e) a obţinut cetăţenia Republicii Moldova;

f) şi-a restabilit domiciliul legal şi obişnuit, în mod voluntar, în ţara pe care a părăsit-o în virtutea temerilor specificate la art.21.

Articolul 35. Anularea statutului de refugiat

Statutul de refugiat poate fi anulat străinului dacă:

a) acest statut i s-a acordat în baza unor declaraţii false sau a unor date obţinute de el în mod fraudulos;

b) după acordarea statutului de refugiat, el a săvirşit una din faptele specificate la art.22 ori s-a descoperit că a săvirşit o asemenea faptă înainte de rămînerea definitivă a hotărîrii prin care i s-a acordat acest statut.

Articolul 36. Consecinţele încetării statutului de refugiat

(1) Retragerea sau anularea statutului de refugiat nu produce efecte juridice asupra membrilor familiei persoanei careia i-a fost dispusă o astfel de măsură, în cazul cînd există temerile specificate la art.21.

(2) Străinul al cărui statut de refugiat a încetat va fi tratat conform dispoziţiilor legale privind statutul juridic al străinilor şi al apatrizilor în Republica Moldova.

(3) Străinul faţă de care s-au aplicat măsurile specificate la art.35 şi în prezentul articol nu poate fi returnat în ţara în care viaţa, integritatea corporală sau drepturile sale fundamentale ar putea fi periclitate.

(4) Se exceptează de la prevederile alin.(3) străinul căruia i s-a anulat statutul de refugiat şi care, prin faptele sale, pune în pericol securitatea naţională sau ordinea publică în Republica Moldova.

Capitolul X - DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37

(1) Pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedura de examinare de către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a cererilor solicitanţilor de azil se va efectua în condiţiile stabilite de acesta.

(2) Persoanele cărora Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi le-a acordat protecţie internaţională au dreptul de azil în condiţiile prezentei legi.

Articolul 38

(1) Guvernul, autorităţile publice centrale şi locale:

- vor colabora cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în vederea creării infrastructurii necesare pentru asigurarea aplicării prevederilor prezentei legi;

- vor orienta eforturile spre crearea centrelor de recepţie, triere şi cazare a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor.

(2) Guvernul:

- în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, va asigura Direcţia Principală pentru Refugiaţi cu sediu şi mijloacele tehnico-materiale necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin conform prezentei legi;

- va stabili anual cuantumul ajutorului acordat refugiaţilor în conformitate cu prevederile art.23 alin.(2), în dependenţă de mărimea alocaţiilor bugetare prevăzute în acest scop;

- în termen de 6 luni de la dată intrării în vigoare a prezentei legi:

va prezenta Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prevederile prezentei legi;

va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi;

va elabora actele normative necesare executării prezentei legi.

(3) Ministerul Afacerilor Externe va solicita sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite în asigurarea aplicării prezentei legi, precum şi soluţionarea chestiunilor legate de restabilirea controlului şi utilarea frontierei de est moldo-ucrainene.

Articolul 39

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2003.

(2) Prevederile referitoare la interdicţia returnării, expulzării şi sancţionării solicitanţilor de azil intră în vigoare la data publicării prezentei legi şi sînt aplicabile tuturor străinilor aflaţi în Republica Moldova care solicită azil sau cărora li s-a acordat azil pe teritoriul ei.

VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

Mihail CAMERZAN

Chişinău, 25 iulie 2002.

Nr. 1286-XV.