Articolul
Imperativul secolului XXI
Unul din cele mai puternice procese în termeni de influenţă şi importanţă, care a cuprins întreaga lume la sfîrşitul secolului XX şi începutul secolului XXI este procesul globalizării. Practic toate statele s-au inclus în acest proces, dîndu-şi seama de importanţa perspectivelor posibile.
Globalizarea a schimbat complet domeniile principale ale activităţii omeneşti, în primul rînd economia. Acest proces s-a manifestat în mod deosebit în sfera finanţelor, comerţului, investiţiilor şi producerii. Creşterea torentelor de mărfuri, credite, informaţie, a schimbului de resurse umane şi idei, inclusiv extinderea a acestora, stimulează ţările să schimbe cursul de dezvoltare. Sporeşte viteza şi se intensifică pătrunderea acestor surse, stabilind şi condiţionînd legătura reciprocă dintre economiile naţionale, antrenîndu-le într-un sistem economic mondial unic. Dezvoltarea economică şi a proceselor care au loc în unele ţări se reflectă asupra altora.
Procesul globalizării a predeterminat schimbări radicale nu numai în economie, dar şi în domeniile culturii, ecologiei, spaţiului informaţional, securităţii. Este evidentă sporirea interdependenţei şi a influenţei reciproce dintre ele. Ca rezultat, toate domeniile activităţii în lumea contemporană sunt influenţate de procesele globalizării, fapt care reprezintă imperativul secolului XXI.
Progresul tehnologico-ştiinţific, liberalizarea economică şi schimbările în sistemul politic mondial au contribuit la accelerarea dezvoltării proceselor globalizării. Un rol important în procesul tehnologic a fost jucat de către tehnologiile informaţionale şi de telecomunicaţii. Utilizarea tehnologiilor de prelucrare digitale a datelor, inclusiv şi convergenţa mijloacelor de comunicare şi ale tehnicii de calcul permit transportarea unor cantităţi enorme de informaţie în termenii cei mai scurţi, fără cheltuieli considerabile. Apariţia Internetului, “minunea secolului XX”, care a făcut posibilă comunicarea fără restricţii şi utilizarea cunoştinţelor mondiale, a obligat unele ţări să-şi reorienteze completamente industria tradiţională şi ingineria spre tehnologiile informaţionale. Ca exemplu, Ţările Scandinave, Suedia şi Finlanda s-au orientat operativ spre procesele dezvoltării mondiale şi actualmente ocupă un loc de frunte în Indexul ţărilor globalizate ale lumii.
“Comerţul electronic” se dezvoltă vertiginos, dînd posibilitate oamenilor de afaceri să se găsească uşor unul pe altul în orice colţ al lumii. Sfera finanţelor, sub influenţa tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, s-a transformat în una mondială, mărind spectrul de ramuri şi servicii. Tehnologiile noi permit de a efectua operaţiuni financiare non-stop concomitent la toate birjele mondiale în regim de timp real, mărind de multe ori viteza de transferare a capitalurilor.
Perspectivele de dezvoltare a societăţii în condiţiile globalizării sunt evidente. Şi numărul lor este considerabil. Moldova ca stat independent nu poate să rateze această şansă.
De aceea a început activ să creeze condiţii pentru dezvoltarea societăţii informaţionale. Bineînţeles, acest lucru este imposibil de a fi efectuat izolat. Trebuie de acţionat comunicînd, atît în cadrul Comunităţii Statelor Independente, cît şi în cadrul Uniunii Europene. A te pomeni în umbra istoriei doar din cauza că hotărîrea adecvată nu a fost luată la timp, e foarte trist. Capacitatea şi principalul, posibilitatea participării la crearea procesului globalizării demonstrează nivelul de creativitate a unui sau altui stat, îndeosebi dacă acesta se află la începutul căii de stabilitate economică.
Ţara care are un viitor
Cum poate fi descrisă situaţia actuală din Moldova? Ce prezintă ţara noastră, la ce răscruce de drumuri se află? Ce o aşteaptă în viitor? A răspunde la aceste întrebări nu este o sarcină uşoară, dar prin aceasta este mai interesantă. Cel mai surprinzător este faptul, că atît situaţia, cît şi perioada istorică a Moldovei astăzi sunt unice. Aceasta este determinată de multe cauze obiective şi subiective.
Moldova este o ţară mică, care poate fi străbătută în lung şi în lat în decurs de douăzeci şi patru de ore. Ea nu are flotă, cosmodrom, armament nuclear, chimic şi bacteriologic, nu are rezerve naturale de gaz şi petrol pentru export, toate aceste lucruri oferă o şansă în plus în politica mondială. Ea face parte din acele ţări, care nu poate să-şi permită “luxul” de a se certa cu cineva, urmările pot fi tragice pentru poporul său. Atunci, pe ce poate conta Moldova? Doar pe situaţia ei geopolitică, utilizată raţional şi pe potenţialul uman.
Moldova este situată la răspîntia dintre vest şi est, fapt care-i dă posibilitatea de a unifica Europa de Sud-est şi Comunitatea Statelor Independente într-un centru de comunicaţii, informaţii şi transport. În acest context, crearea societăţii informaţionale în Moldova reprezintă componentul strategic al tranziţiei ţării la o dezvoltare stabilă. Cine ştie, poate anume Moldova va deveni continuarea “Tigrilor asiatici”, care reprezintă cel mai evident exemplu de dezvoltare economică în condiţiile globalizării. Neavînd o bază corespunzătoare, dar mizînd pe dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi atragerea investiţiilor străine, aceste ţări s-au transformat din state în curs de dezvoltare în state industrial dezvoltate. Nu înseamnă oare aceasta, că orice stat, care nu se evidenţiază prin dezvoltarea economică ar putea în termeni reduşi să iasă din sărăcie şi criză, ţinînd cont de calea justă?!
Moldova şi-a făcut alegerea
În anul 2001 Republica Moldova a proclamat intrarea sa în noua eră de dezvoltare – era informatizării. Esenţa acestui proces constă în armonizarea relaţiilor dintre stat, societate şi personalitate pe baza utilizării universale a tehnologiilor informaţionale. Moldova a început realizarea programului de informatizare a societăţii, orientîndu-se după practica Uniunii Europene în cadrul programului “Europa Electronică de Sud-est”.
E necesar de menţionat, că crearea elementelor societăţii informaţionale în Republica Moldova a început încă în anul 1992, odată cu elaborarea şi implementarea Sistemului Informaţional Naţional. Acest sistem, conform calculelor efectuate, trebuie să asigure intrarea Republicii Moldova în comunitatea mondială în calitate de partener cu drepturi politice şi economice egale. Priorităţile de bază ale sistemului sunt legate de crearea cîmpului informaţional, a resurselor informaţionale ale sistemului naţional, a “economiei electronice”, a “guvernului electronic”, a sistemului naţional de susţinere a societăţii civile. În decursul acestor ani a fost creată structura resurselor informaţionale de stat, au fost elaborate şi implementate registrele de stat ale populaţiei, transportului, unităţilor de drept, se proiectează Sistemul Geografic Naţional.
În Moldova a fost instituită o structură unică, care nu are analogie – Departamentul Tehnologii Informaţionale (DTI). El are sarcina de a elabora sistemul de tranziţie a republicii la o societate informaţională. Garanţie pentru îndeplinirea sarcinilor importante a DTI sunt aprovizionarea tehnică şi tehnologică înaltă, potenţialul intelectual şi ştiinţific, şi principalul - încrederea fermă, că Moldova are o şansă pentru un viitor mai bun.
Unde-i unul, nu-i putere
Nu numai Moldova, bineînţeles, este cointeresată de informatizarea societăţii. Practic toate ţările Comunităţii Statelor Independente promovează ideea informatizării. Transpunerea în viaţă a cestei idei diferă de la o ţară la alta. Dar, cu toate acestea procesul continuă.
Globalizarea a creat condiţii pentru tranziţia republicilor post-sovietice la o nouă etapă de dezvoltare, care presupune perfecţionarea continuă, mai întîi de toate pe baza informaţiei şi cu ajutorul tehnologiilor informaţionale. Sub egida Consiliului Coordonator pentru informatizare a ţărilor CSI a fost elaborată Concepţia de creare a spaţiului informaţional în cadrul statelor Comunităţii. Ea include totalitatea spaţiilor informaţionale ale participanţilor la contract, care acţionează reciproc pe baza documentelor interstatale. Una dintre direcţiile principale ale activităţii Consiliului Coordonator este crearea sistemului automatizat al schimbului de informaţie între organele de stat şi de administrare, de asemenea între organele statutare şi de ramură ale Comunităţii (SASI al CSI).
În legătură cu dezvoltarea ulterioară a unui spaţiu informaţional unic, Moldova a propus dezvoltarea unor direcţii ale concepţiei de informatizare a societăţii. Moldova a iniţiat examinarea întrebării privind crearea registrelor integrate “Populaţia CSI” şi “Unităţile de drept ale CSI” în cadrul SASI al CSI în scopul extinderii posibilităţilor utilizării multilaterale şi bilateral avantajoase a resurselor informaţionale ale statelor Comunităţii. Implementarea subsistemului propus “Populaţia-SASI şi “Unităţile de drept ale CSI” va permite de a asigura cu informaţie din aceste registre organele statutare şi de ramură ale Comunităţii şi Întrunirea Interparlamentară ale ţărilor CSI, de asemenea şi alţi utilizatori, determinaţi de ţările CSI. Acest fapt va facilita crearea unui serviciu interstatal de informaţii privind resursele demografice şi organizatorice, care se va baza pe reţeaua de sisteme naţionale de informaţii de diferit nivel. Va deveni, de asemenea, reală şi interacţiunea informaţională dintre sistemele naţionale “Registrul de Stat al Populaţiei” şi “Registrul de Stat al Unităţilor de drept” ale ţărilor CSI.
Moldova poate să-şi împărtăşească experienţa sa referitor la crearea şi funcţionarea matriţei acestor registre, avînd cunoştinţe vaste în acest domeniu. Concepţiile creării sistemelor în cauză au inclus experienţa multor ţări. Registrul de Stat al Populaţiei activează din 1995, iar Registrul de Stat al Unităţilor de Drept - din 1998. Bazele de date “Populaţia” şi “Unităţile de Drept” conţin informaţie mai mult decît despre 2 milioane de persoane fizice şi 100 000 de persoane juridice; aproximativ 3,5 milioane de documente mecanolozibile de tip internaţional au fost eliberate cetăţenilor.
Propunerile Republicii Moldova, elaborate de către Departamentul Tehnologii Informaţionale se bazează pe documentele comune ale CSI şi necesităţile reale ale cetăţenilor ţărilor membre. Mai mult decît atît, ele sunt bilateral avantajoase, deoarece contribuie la dezvoltarea economiilor naţionale, la crearea stabilităţii sociale şi relaţiilor de afaceri dintre statele Comunităţii.
Se prea poate, ca propunerile Republicii Moldova să nu fie acceptate de toţi. Iarăşi va suna trîmbiţa judecăţii de apoi privind drepturile cetăţenilor liberi. Dar, dacă cugetăm, pentru cine nu este rentabilă armonizarea relaţiilor dintre stat, societate şi persoană? Pentru cei, care au gînduri obscure, sau care nu sunt cinstiţi…
E dureros să vezi cum suferă oamenii, datorită relaţiilor nereglementate între republicile, care s-au numit cîndva surori. Cetăţenii Moldovei, la fel ca şi cetăţenii altor state ale Cominităţii, în căutarea unei vieţi mai bune, cutreieră întinsurile CSI şi ale Europei. Unii reuşesc să se găsească în societate, iar alţii dispar fără urmă pentru totdeauna. La fel, cum poate să nu ne îngrijoreze situaţia omului de afaceri moldovean, care veşnic riscă şi este derutat de numărul mare de norme juridice, care se exclud reciproc. De asemenea, cum poate să nu ne îngrijoreze situaţia cetăţeanului Moldovei, care a hotărît să călătorească. Şi aşa mai departe.
Dezvoltarea relaţiilor reciproce dintre ţările CSI va face mai liniştită viaţa cetăţenilor care respectă legile. Ei vor putea să comunice unul cu altul în mod liber, vor putea lucra legal peste hotare, se vor ocupa de afaceri şi, principalul, nu le va fi frică să facă toate acestea.
Unificarea resurselor informaţionale de stat ale CSI (crearea Registrelor “Populaţia CSI” şi “Unităţile de Drept ale CSI”) va face posibilă soluţionarea unui şir de probleme. În special, va apare posibilitatea susţinerii informaţionale a mecanismului de creare a pieţei de muncă comune, reglementarea proceselor de migrare a forţei de muncă, crearea condiţiilor pentru business-ul electronic, mărfurilor şi serviciilor, asigurarea dezvoltării pieţei interstatale intelectuale. Şi anume aceasta poate deveni începutul următoarei etape de creare a spaţiului informaţional în cadrul CSI.
Propunerile Republicii Moldova referitor la crearea în ţările Comunităţii a registrelor de stat ale populaţiei şi unităţilor de drept corespund atît cerinţelor CSI, cît şi recomandărilor Consiliului Europei.
Să nu ratăm şansa
Recent istoricii au dedus o nouă teorie futurologică a legităţilor. Ea dovedeşte, că istoria se dezvoltă conform legilor personal verificate şi logice. Exactitatea lor depinde de ciclurile interioare ale organismului naţional, în perioada cărora se creează scenariul trecutului şi viitorului.
Legile istoriei reprezintă legităţi ciclice ale fenomenelor, determinate de “starea sănătăţii” naţiunii. Comunitatea naţională nu este supusă numai proceselor ciclice de activizare şi stingere, dar este înzestrată şi cu darul de a prezice. Cunoscînd ceea ce ne aşteaptă, am putea înlătura sau reduce considerabil incertitudinea deciziilor, care, ca regulă este legată de frica individuală sau colectivă. Este evident, că cunoştinţele care se referă la evenimentele din viitor au o mare valoare socială.
Naţiunea este capabilă să-şi prezică şi să-şi planifice activitatea pentru cîteva secole înainte. Această prezicere include determinarea perioadelor inevitabile ale slăbiciunii personale, deoarece activitatea ei (energetica) şi capacitatea de a planifica (intelectul) sunt supuse legităţilor armonioase ale activizării şi stingerii. Cîteva calcule matematice – şi noi vom putea afla nu numai în ce perioadă istorică ne aflăm, dar şi cum vor trăi urmaşii noştri.
Cercetările efectuate arată, că actualmente Moldova se află în perioada “spirituală”, odată cu dispariţia spiritului vechi, are loc apariţia celui nou. O particularitate deosebită a acestui ciclu este descoperirea ideilor noi şi cercetările spirituale. În mediul elitei noi a societăţii apare ideea naţională nouă, nu numai ideea, dar şi toată sistema de valori, care este susţinută şi împărtăşită de elita politică autoritară. În această perioadă naţiunea şi omul sunt inspiraţi de ideea armoniei. Naţiunea o transmite, cu succes ca pe o misiune altor popoare. Formula relaţiilor externe ale naţiunii – “ pentru sine şi pentru alţii”.
Naţiunea-comunitatea reprezintă nu numai subiectul planificării, dar şi obiectul de acţiune a unui program revoluţionar, sever în ceea ce priveşte scopul său, dar flexibil în ceea ce priveşte metodele de realizare. Acest program presupune înfăptuirea saltului genetic, a experimentului natural privind crearea omului nou.
Actualmente, omenirea trece printr-un nou salt genetic, o nouă evoluţie a speciei, legată de informaţie şi informatizare. În aceasta şi constă unicitatea legităţilor obiective ale istoriei. Moldova intuitiv şi-a ales anume această cale de dezvoltare, care-i permite să justifice completamente cerinţele momentului istoric. Da, în societatea noastră este încă primit “de a clarifica relaţiile” în stradă. Este la modă faptul de a avea o atitudine cinică faţă de multe noţiuni sfinte, inclusiv la Patrie, de a nu crede în forţele proprii şi în viitorul ţării. Dar, necătînd la aceasta, anume în societatea noastră a apărut Ideea naţională – ideea informatizării societăţii, care este înaintată şi susţinută de cei mai de vază gînditori ai statului. Guvernul Republicii Moldova a mizat pe dezvoltarea accelerată a tehnologiilor informaţionale, care asigură accesul la sursa de informaţii şi nivelul înalt de prelucrare automatizată a datelor în sfera de producere şi socială, care ca rezultat va ridica suveranitatea economică a statului. Parlamentul adoptă legi, care reglementează relaţiile în sfera informaţională. Procesul continuă. Şi numai neacceptarea noului, lenevia şi inerţia gîndirii sunt duşmanii personali ai naţiunii, care pot împiedica evoluţiei.
Dar să permitem aceasta, ar însemna să admitem întreruperea dezvoltării genetice, ceea ce este un eşec.
Da, calea aleasă de Moldova nu este simplă, dar numai ea este în stare să renască naţiunea. Deci, cale întoarsă nu există.
Istoria nu iartă greşelile, anume atunci cînd îi pune la dispoziţie omului cheia soluţionării problemelor acesteia.
|